Blog despre Asigurari si Business
Despre Popi şi Traineri
Decis sa evoluez!
Blog despre Asigurari si Business
Decis sa evoluez!
Ştii celebra zicală despre popi: „Fă ce spune preotul, nu ce face el!”?
Dar pe cea despre traineri: „Fă ce îţi recomandă că au făcut şi ei, nu ce au citit prin cărţi!” (asta îmi aparţine – Copyright alinbaiescu.ro 2013)?
Să-ţi pun memoria la încercare
Ia gândeşte-te puţin la câte traininguri / seminarii / cursuri ai fost în ultimii … 5 ani (evident!). 15, 25, 50? Adică, însumat, câte ore să fie – 100, 250, 500?
Şi câţi traineri / prezentatori ai întâlnit în tot acest răstimp? Să fi tot fost peste 15, 25 sau 50?
Acum, la ceva vreme de la participarea ta, ce îţi aminteşti, care e ideea sau lucrul memorabil care îţi vine în mine. Şi, mai mult, tehnica / sfatul pe care l-ai aplicat şi a generat rezultate concrete pentru tine?
E dificil să-ţi aminteşti? E normal, şi asta nu pentru că ai memoria scurtă. Ci pentru că sunt puţini (din păcate, mult prea puţini) cei care sunt, într-adevăr, deosebiţi, inspiraţionali, memorabili. Îi poţi număra pe degete pe cei în compania cărăora timpul trece cu o rapiditate pe care nu ţi-o doreşti deloc; şi alcătuiesc o grămadă imensă cei care, efectiv, te torturează mental.
Eu mi-am început cariera aşa cum, de fapt, trebuia să mi-o termin …
Stai liniştit, prima mea poziţie în asigurări nu a fost de CEO, ci de trainer.
Eram tânăr şi ambiţos, ştiam să scot 2 vorbe coerente pe gură, cunoşteam într-o anumită măsura domeniul economic şi financiar, relaţionam şi empatizam uşor cu unii şi cu alţii. Mi-a şi plăcut mult jobul în sine, motiv pentru care m-am implicat foarte mult în activitatea respectivă, mi-am îmbunătăţit continuu abilităţiile şi cunoştiinţele. Deci nu eram o catastrofă. Ba chiar eram apreciat.
În paralel, mergem la diverse seminarii unde apăreau traineri la 60 – 65 de ani. Iar eu, în mintea mea infantilă, îmi ziceam: nasol de ăştia, că în pragul pensiei au ajuns la poziţia pe care eu o am deja la 25 de ani! Asta, pe de o parte. Căci, pe de dealaltă parte, eram fascinat atât de CE , cât şi de CUM prezentau acei oameni, modul în care interacţionau cu auditoriul, cum îl provocau, motivau sau demotivau. Aveau atâta consistenţă în ceea ce spuneau, aveau nişte răspunuri atât de punctuale la întrebările celor din sală, încât mă lăsau perplex. Ceva nu se lega în capul meu (asta, în afară de aţa roşie care îmi ţinea urechile legate de cap): dacă sunt atât de buni, de ce nu au promovat în carieră, de ce au rămas „doar traineri”?
Şi bineînţeles că, la un moment dat, mi-a picat fisa: la un seminar organizat de un broker de asigurări, unde era invitat ca speaker un trainer internaţional, am primit şi o prezentare / CV a acestuia: aici am văzut clar că omul acela avusese de-a lungul carierei sale „poziţii de poziţii”, de la director de vânzări / dezvoltare la diverse instituţii financiare, până la poziţii de CEO la firme de asigurări şi bănci (din Elveţia, atenţie!).
În concluzie, aveam în faţa mea nu un om care se documentase pentru prezentare citind câteva zeci de cărţi. Aveam în faţa mea un om a cărui principală sursă de documentare era propria experienţă, propriile succese şi eşecuri, momente de glorie şi de decădere …
Şi, se pare, că nu sunt singurul …
Acesta este şi motivul pentru care, la un moment dat, când recrutam pentru poziţiile de Trainer şi Training Manager într-una dintre companiile în care am lucrat, îmi venea să zâmbesc (dar şi să plâng, cred) în timpul interviurilor. Am văzut atâtea pipiţe şi pipiţoi (cam aşa cum eram şi eu acum circa 12 ani), proaspăt ieşiţi din facultate, care aplicau pentru această poziţie, dar nici cum se cheamă corect nu ştiau; una mi-a zis, la un moment dat, că vrea să fie „training” – pe asta chiar că nu am putut să o ajut! Trainer poate că aş fi scos din ea, dar training – nici acum nu ştiu ce ar fi trebuit să fac!
Ei credeau că e aşa de simplu: înveţi pe de rost 5 chestii, mai citeşti juma’ de carte, apoi te proţăpeşti înţolit business în faţa sălii de training, rânjeşti prelung şi … gata (adică, i-ai dat gata).
Eu eram bun, poate chiar foarte bun DAR acum sunt şi mai bun. În prezent, când susţin vreo prezentare, sunt altfel. Vorbesc tot mai mult din experianţa mea, prezint concluzii la care am ajuns singur, împărtăşesc atât din succesele cât şi din eşecurile MELE, nu doar ale altora. Astfel, mesajele capătă o cu totul şi cu totul altă greutate, sunt credibile, mişcă lucruri din loc, fac oameni să ia decizii imporatnte penru viaţa lor personală şi profesională. Iar peste 10 ani am să fiu şi mai bun, iar pe la 60 de ani am să fiu (sper) precum cei pe care îi admiram când erau un trainer-piţiponc!
La final, două ponturi pentru tine
Dacă îţi mai aminteşti, chiar pe prima pagină a alinbaiescu.ro, am un mesaj de bun venit. Acesta este, de fapt, o declaraţie de intenţie a mea prin intermediul Blogului. Iar acolo îţi spuneam că unul dintre lucrurile pe care le voi face va fi acela de a promova oameni deosebiţi şi faptele lor. Şi asta nu neapărat ca să le fac lor vre-un bine (dacă reuşesc acest lucru, cu atât mai bine), ci ca să te ajut pe tine, cititorul meu, să afli lucruri noi, care să te inspire, să te motiveze ca să-ţi îmbunătăţeşti viaţa. Iată acum un context în care mă ţin de promisiunea făcută.
Am fost acum ceva vreme la 2 seminarii care mi-au plăcut teribil, implicit cei care le-au susţinut. Nu sunt, neapărat, singurii traineri / speakeri /coach a căror prezentări îmi plac (am să-ţi prezint şi alţii în postări viitoare), dar sunt cei pe care i-am întâlnit cel mai recent.
Primul eveniment – Serile AS, speaker Andy Szekely. Îl ştiu de ceva vreme pe Andy, am participat la mai multe traininguri ale sale. Unul dintre lucrurile pe care le apreciez enorm la el este faptul că reuşeşte excelent să-ţi dea soluţii / idei cu aplicabilitate instantanee: sunt simple, clare, facil de urmărit, posibil de implementat în secunda 1 după finalizarea trainingului.
Al doilea eveniment – Leadership la 530 de grade. Aici l-am întâlnit pentru prima dată pe Bruno Medicina. Mi-a plăcut că e carismatic, pragmatic, spune lucrurile altfel, e şi miştocar (pe alocuiri), are idei inedite privind instruirea oamenilor – Fire walking (Mersul pe cărbuni încinşi la 530 grade) fiind o piesă de rezistenţă a sa / un eveniment „semnătură”.
Nu în ultimul rând, pentru a ajunge să apreiezi mult un trainer e necesar şi să fii pe aceiaşi lungime de undă cu el. Oricât de experimentat e, dacă ţie nu îţi place stilul, limbajul, abordarea pe care el o are, probabil că data următoare o să îi dai „skip”.
Până atunci, însă, îţi recomand să participi la cel puţin 1 eveniment cu cei doi. Poate îţi vor plăcea, sau nu …
Te asigur de toată consideraţia mea,
Dr. Alin T. Băiescu
Dorel Lacatus Oct 30 2013 - 11:28
Draga Alin,
Si eu cred despre mine ca sunt un trainer bun si anul asta am instruit aproximativ 450 de oameni din afara companiei mele de brokeraj. Ma surprind si eu vorbind de traineri care mai au de invatat. Dar cine sunt eu sa-i judec pe altii. Am vazut si eu cateva filme cu Andy Sekely si e un speaker grozav. Apreciez pozitiv abordarea ta cu privire la traineri si m-as bucura daca am face chiar si o organizatie in care trainerii sa poata evolua.
Sanatate si voie buna!
alin.baiescu Oct 30 2013 - 16:15
Multumesc Dorel pentru comentarii si completari.
Sunt cu atat mai valoroase cu cat vin din partea unuia care, inainte a facut, si doar apoi s-a apucat sa le spuna altora cum sa procedeze. Respect!
Rusu Rodica Oct 30 2013 - 19:49
Mi-a placut mult ceea ce ai scris. Ne cunoastem de cand erai trainer si chiar erai bun. Aca cum ai scris, ca ai participat la multe conferinte, traininguri si seminarii asa am procedat si eu. Vroiam sa vad cat mai multi traineri, sa vad cat mai multe prezentari, sa aud cat mai multe informatii, sa aflu secretul trainerilor, si ma intrebam: ”Oare ce experienta au unii, care vorbesc mai mult din cartile citite decat din practica?” Dupa multa experienta practica imi aleg cu grija seminariile si conferintele la care particip. In activitatea de 11 ani in asigurari si consultanta, la care se adauga 10 ani in invatamant, 21 ani in antreprenoriat, 30 de ani experienta in domeniul financiar consider ca m- am ales cu o experienta bogata si chiar imi place ceea ce fac. Asa ca este mult mai usor sa spun ce sa faca altii vorbind din experienta, si realizari si nu din carti. In final, de mult asteptam un articol ca al tau, si uite, a venit. Succes in ceea ce faci!
alin.baiescu Oct 31 2013 - 16:29
Draga Rodica,
Nultumesc mult pentru interventie. Cu atat mai mult cu cat ea devine o dovada vie a ceea ce am scris in postarea de pe blog.
Te mai astept cu comentarii si cu alte ocazii – sunt convins ca vor fi de calitate, stiindu-te, la randul meu, de atata timp …
Andreea Nov 20 2013 - 14:10
Este foarte important ca intr-un anumit domeniu sa se faca un training care sa te ajute in activarea ta in cariera, dar cel mai important este ca acesta sa se faca practic, deoarece niciodata doar partea teoretica nu te ajuta. Am participat la diverse traininguri insa in urma acestora ma simteam ca un papagal, ci nu pregatita de a incepe activitatea respectiva. Este foarte bine sa asculti experientele altora, insa cheia succesului este in mainile proprii. Important este sa fii tu insuti….
alin.baiescu Nov 25 2013 - 15:11
Multumesc pentru completare, e binevenita!