DEX Asigureză – Română, Partea III

Decis sa evoluez!

DEX Asigureză – Română, Partea III

60 de termeni de specialitate din Asigurări de Viaţă şi Sănătate – să priceapă toată lumea

 

Continuă şi astăzi această serie de articole, în care voi încerca să explic într-un mod cât mai transparent, simplu (dar şi hazliu, uneori) cei mai des întâlniţi termeni specifici produselor de asigurări.

Prin urmare, haide să vedem, poate de data aceasta limbajul codificat al asigurărilor devine mai de înţeles pentru tine (şi pentru mine, de ce nu?) …

 

Date şi perioade importante în viaţa asigurării:

 

Intrarea în vigoare – momentul de la care poţi să declari „Acum mi se poate întâmpla orice, sunt asigurat!”. Este o dată certă (an, lună, zi, ora), de la care toate promisiunile firmei de asigurări se activează. De reţinut că există poliţe care îţi oferă, ca şi asigurat, protecţie pentru un anumit eveniment (Deces din accident, de obicei) şi între momentul semnării cererii de asigurare şi cel al intrării în vigoare a întregii poliţe (adică a tuturor acoperirilor pe care le-ai solicitat şi firma de asigurăr le-a acceptat).

 

Maturitatea (expirarea) – e momentul de la care poliţa ta nu mai valoreaază nici măcar cât preţul hârtiei pe care e scrisă. Toate drepturile şi obligaţiile „personajelor” implicate se sting.

 

Durata contractuală – este perioada de timp care se scurge dintre momentul intrării în vigoare şi cel al expirării poliţei tale de asigurare. Ai grijă că, în unele situaţii, aceasta nu e identică cu durata în care eşti / ai fost acoperit prin asigurare. Astfel, în cazul în care nu ai achitat la timp primele, asigurarea se suspendă chiar pe parcursul duratei contractuale adică, dacă ţi se întâmplă ceva, firma de asigurări nu va despăgubi. În concluzie, perioada totală în care asigurarea a fost activă poate să fie mai mică sau cel mult egală cu durata contractuală.

Durata unei poliţe de asigurare poată să fie de la minim 1 an, până la 30 – 40 ani, sau se poate derula pe tot parcursul vieţii tale.

 

Scadenţa - este data până la care trebuie să îşi achiţi prima de asigurare, asta dacă doreşti ca asigurarea ta să mai fie validă. Recomandarea pe care ţi-o fac este ca să te „mişti” mai repede, să nu laşi plata pentru ultimul moment, pentru că există o probabilitate destul de mare să îl depăşeşti.

 

Perioada de graţie – este un interval de timp de 30 sau 60 zile, calculat după scadenţă, în cadrul căruia, chiar dacă ai fost tăntălău / tăntălaie şi nu ţi-ai achitat prima, asigurarea continuă să fie activă (e o adevărată Doamnă, ce mama Dracului!). De fapt, este o clauză destinată majorităţii clienţilor, adică celor care nu îşi plătesc prima până la scadenţă. Firmele de asigurări sunt realiste şi conştiente că, în cazul multora, scadenţa nu e considerată ca fiind data până la care se face plata, ci data de la care se realizează aceasta.

Dacă nu ai reuşit să te încadrezi cu onorarea obligaţiei de plată nici până la finalul periodei de graţie, chiar că ai „îmbulinat-o”, asigurarea nu mai e activă, roagă-te să nu ţi se întâmple nimic!

 

Perioda de aşteptare – e similară cu ceea ce se petrece într-o Sală de aşteptare: stai, nu se întâmplă nimic şi aştepţi să treacă timpul! Până vine trenul sau, în cazul nostru, până când poliţa de asigurare intră total în vigoare. Mai concret, această „aşteptare” este o măsură prin care firma de asigurări se protejează pentru cazul în care ai avea ideea năstruşnică să îţi faci o asigurare, ştiind că ai deja o anumită boală, şi doreşti să te alegi cu nişte bani „gri”. Dar, surpriză … pentru orice eveniment generat de boală, poliţa ţi se activează doar la 3 sau 9 luni de la încheierea sa (interval de timmp în care, dacă afecţiunea e mai serioasă, iese la iveală), adică după trecerea perioadei de aşteptare.

 

Aniversarea – e data de naştere a poliţei tale de asigurare, pe care o poţi sărbători la 1, 2, 3, 4, 5 ani … şi tot aşa până la maturitatea ei. Pe de altă parte, la fel ca atunci când treci de la o vârstă la alta şi iei anumite hotărâri importante pentru viaţa ta, odată cu momentul aniversării, poţi decide să faci anumite schimbări în dimensiunea sau configuraţia asigurării tale, precum: să îi creşti sau scazi valoarea, să adaugi sau să scoţi anumite clauze / acoperiri,  să preiei în contractul tău şi alţi membrii din familie.

 

Piesele care alcătuiesc o asigurare:

 

Asigurarea pachet de bază – e asigurarea „cheală”, adică mai puţin de atât nu se poate, nici să stai în cap. Dacă ne referim la o asigurare de viaţă cu componentă de capitalizare, pachetul de bază include partea de Deces şi cea de Economisire / Investiţie. În cazul unei asigurări pure de risc, pachetul de bază cuprinde acoperirea la Deces. Şi ca să-ţi ofer şi o analogie la-ndemână, poţi asimila pachetul de bază cu varianta standard la o maşină: caroserie şi motor, nimic mai mult.

 

Clauze (opţiuni) suplimentare – se referă la toate acele beneficii pe care, dacă doreşti, le poţi adăuga pachetului de bază al poliţei tale. În general, astfel de beneficii sunt reprezentate de protecţia ta financiară (adică acordarea de despăgubiri) în caz de: invaliditate, incapacitate de muncă, spitalizare, intervenţii chirurgicale. Un lucru mai e important aici: nu e suficient să îţi doreşti aceste clauze, e obligatoriu să te ţină şi portofelul ca să le plăteşti, deoarece ele costă în plus faţă de prima pentru pachetul de bază. La fel ca în cazul unei maşini, „opţiunile” îţi îmbogăţesc asigurarea, îi cresc comfortul pe care ţi-l oferă aceasta iar, dacă ai optat pentru toate suplimentele poţi să spui mândru din cale-afară – „Am o asigurare full options”.

 

Te asigur de toată consideraţia mea,

Dr. Alin T. Băiescu

 

(va urma, luni, 10 decembrie 2012)

 

Adaugă un comentariu

Nume (obligatoriu)

Website

Dr. Aby îţi recomandă şi Articolul:

Conservare vs. Dezvoltare

x