• Tweet

Dacă nu ar exista riscuri, nu ar exista asigurări

• Tweet

• Tweet

Te-ai întrebat vreodată de ce au apărut asigurările, care a fost motivul declanşator al conceperii şi dezvoltării acestor produse / servicii financiare?

Cu siguranţă că DA, adică sunt convins că îţi pui această întrebare aproape de fiecare dată când te abordează un agent de asigurări, vezi la televizor o reclamă în care ţi se explică convingător (?) cum viaţa poate fi altfel dacă eşti asigurat, când afli de un prieten că a păţit un necaz, iar familia sa e în dificultăţi financiare, sau de o cunoştinţă căreia asigurarea i-a acoperit cheltuielile cu reparaţia maşinii deteriorate într-un accident.

În toate aceste momente, mai direct şi mai puţin academic, s-ar putea să iţi zici: fie eu sunt tâmpit că nu îi înţeleg pe cei care se asigură, fie ăştia sunt bătuţi în cap şi chiar nu au ce face cu banii, de îi dau pe tot felul de grozăvii… Oare nu e la fel cu răzătoarea Borner (cei cu ceva ani la bord îşi mai amintesc celebrul produs din anii ‘90, cu nu mai puţin celebra reclamă asociată), adică îţi este prezentat atât de convingător un anumit produs, încât chiar ajungi să crezi că viaţa ta nu mai poate continua fără el şi te întrebi cu ai reuşit să trăieşti în „întuneric” atâţia ani, până acum, fără să te poti bucura de incredibilele sale beneficii.

Relevant sau nu pentru tine, cert este că noţiunea, respectiv produsele de asigurare sunt organic legate de noţiunea, respectiv evenimentul numit risc. 

Definirea şi istoricul riscurilor
Categoric, fenomenul risc a fost, este şi, cu siguranţă, va fii extrem de mult şi intens analizat şi dezbătut, literatura de specialitate abundând în definiţii, teorii, speculaţii şi calcule elaborate pentru determinarea probabilităţii sale de producere, respectiv a amplitudinii şi consecinţelor pe care riscurile ce ne înconjoară le pot genera. Dintre toate informaţiile la care am avut acces şi le-am studiat, la rândul meu, în ultimii 12 ani, am selectat pentru tine pe acelea pe care le-am apreciat ca fiind cele mai relevante pentru întelegerea fenomenului risc.

Astfel, aş vrea să îţi evidentiez pentru început că riscul este perceput ca o primejdie, un pericol posibil, un eveniment a cărui producere poate afecta persoanele (pe tine, familia, prietenii sau duşmanii – vorba cântecului), respectiv bunurile pe care le deţii (de la maşină, până la casă sau culturi agricole).

Iar evenimente asimilate riscului există încă de la „facerea lumii”, şi mă refer aici la catastrofele provocate de forţele naturii, precum: furtuni, cicloane, uragane, inundaţii, furtuni de zăpadă sau nisip, îngheţ sau secetă. Alte riscuri au apărut şi diversificat de-a lungul timpului, evenimente care pot fi cauzate chiar de către mine, de către tine sau semenii noştri: accidente rutiere, feroviare, aeriene sau de navigaţie, accidente de muncă având ca şi cauză eroarea umană, riscuri generate de derularea activităţilor comerciale, financiare, etc. Nu în ultimul rând, dezvoltarea ştiinţei şi a tehnicii, pe lângă beneficiile imense pe care ni le-a adus, este (şi nu de puţine ori) cauza unor evenimente cu efecte negative majore asupra vieţii noastre, dar şi a bunurilor pe care le deţinem: diverse defecţiuni la maşini, utilaje sau instalaţii generează numeroase accidente de muncă, explozii, electrocutări sau poluarea mediului înconjurător.

Comportamentul riscurilor
Al doilea element important legat de „comportamentul” riscurilor pe care ţi le-am descris succint adineaori este acela că foarte multe dintre aceste evenimente nu pot fi controlate de către om. Există, pe de altă parte, o serie de Tehnici de management al riscurilor, printre care se înscrie şi asigurarea, dar acest subiect am să îl abordez pentru tine într-o postare viitoare.

Altfel spus, în majoritatea situaţiilor, nu e la latitudinea noastră dacă să fim sau nu expuşi unui risc sau altuia, el „planează” asupra fiecăruia dintre noi, se poate produce sau nu, ne poate afecta sau nu. Un exemplu relevant în acest sens este cel al unei explozii la anvelopa autoturismului din faţa ta, pe autostradă: evenimentul s-a produs independent de voinţa / implicarea ta. Ce poate să difere, însă, este efectul asupta persoanei tale: dacă ai avut şansa să fii destul de departe de autoturismul cu probleme, atunci riscul respectiv, chiar dacă s-a produs, nu te-a afectat; dacă, însă, ai avut ghinionul să te aflii prea aproape, acest lucru se concretizează în avarierea maşinii şi, în cazuri extreme, chiar cu accidentarea ta.

Complementar este, de exemplu, riscul investitional, pe care poţi să decizi să ţi-l asumi sau nu; adică dacă îţi direcţionezi nişte banii într-un anumit plasament, îţi asumi voluntar şi conştient riscul că ai putea şi pierde de pe urma acţiunii tale.

Consecinţele riscurilor
Iar al treilea şi ultimul aspect care consider că e important să îl reţii este acela că producerea acestor riscuri generează două tipuri principale de consecinţe: unele în plan fizic şi altele în plan financiar.

Efectele în zona fizică se referă la distrugerea totală sau doar deterioararea bunurilor pe care le posedăm, respectiv a stării noastre de sănătate (îmbolnăvire, accidentare, care pot conduce la incapacitate temporară de muncă, invaliditate sau chiar deces etc.).

În ceea ce priveşte efectele în plan financiar, ele sunt o consecinţă a celor precedente şi se pot manifesta în mai multe moduri. Înlocuirea unui autoturism distrus total costă, adică presupune faptul că eşti nevoit să scoţi bani din buzunar pentru a-l înlocui, asta, evident, dacă doreşti. La fel se întamplă şi în situaţia în care, ca urmare a unui cutremur sau banale inundaţii de la vecinul de bloc, îţi este avariat apartamentul în care locuieşti şi decizi să îl repari.

Altfel spus, în ambele situaţii înregistrezi o pagubă financiară, patrimoniul tău se reduce, deoarece cheltuieşti din banii proprii pentru a-l readuce la „starea fizică” / dimensiunea de dinaintea producerii riscului. Daca e vorba de o persoană bolnavă sau accidentată, pentru refacerea sa, e nevoie de spitalizare, intervenţii chirurgicale, medicamente, tratamente şi îngrijiri speciale care (te surpind din nou!) … costă. Iar acoperind aceste cheltuieli, din nou, patrimoniul se reduce.

În concluzie, riscuri există de când lumea şi vor exista în continuare (tot mai multe, diverse şi grave), în prea puţine situaţii (din păcate!) putem influenţa (ne)producerea lor, iar când acestea se ivesc generează consecinţe atât fizice, cât şi financiare pentru individ.

De ce asigurarea este o soluţie larg răspândită pentru atenuarea sau chiar anularea consecinţelor financiare generate de producerea riscurilor – într-o postare viitoare. Până atunci, însă, …

Te asigur de toată consideraţia mea,

Dr. Alin T. Băiescu