Asigurările în Proverbele româneşti – Partea I

Decis sa evoluez!

Asigurările în Proverbele româneşti – Partea I

Asigurările, în general, cele de viaţă şi sănătate, în special, îşi bazează existenţa dar şi promovează o serie de principii de viaţă financiară foarte clare şi sănătoase, precum: prevedere, pregătire pentru viitor, cumpătare. Surprinzător sau nu, folclorul mioritic face referire la o mulţime de astfel de principii, deci afirmaţia că asigurările sunt nişte „chestii moderne”, care nu au legătură cu noi, poporul român, cu valoroasa învăţătură strămoşească sunt … texte.

Prin urmare, am cules pentru tine cele mai relevante proverbe în acest sens, le-am grupat pe idei principale şi am să ţi le prezint pe parcursul a 3 postări (azi, respectiv următoarele două zile de luni). Iată ce a ieşit …

 

Despre faptul că unele evenimente din viaţa noastră sunt imprevizibile, nu pot fi controlate sau ştiute din timp. Astfel, atât Riscurile (asociate evenimentelor nedorite), cât şi Oportunităţile (asociate evenimentelor dorite) se caraterizează printr-o doză mare de hazard …

Ce ţi-e scris, în frunte ţi-e pus.

Ce-i al tău e pus deoparte.

De ce îţi este frică, de aia nu scapi.

Socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg.

Nici nu ştii de unde sare iepurele.

Sunt lucruri care pică din senin.

Nu se ştie ca pământul / Din ce parte bate vântul.

Căile Domnului sunt necunoscute.

Nu ştie nimeni când îi bate ceasul.

Nimeni nu stie zilele omului.

N-aduce anul ce aduce ceasul.

De-ar şti omul ce-ar păţi, dinainte s-ar păzi!

 

Despre faptul că riscurile sunt omniprezente …

Beleaua stă pe capul omului ca păduchii pe câine.

Dă Doamne sănătate, că belele curg.

Ghinionul nu vine niciodată singur.

Ne naştem goi, uzi şi flămânzi. De abia după aceea lucrurile se înrăutăţesc.

 

Lucruri aparent minore (o boală sau un accident), pot genera efecte /consecinţe majore (probleme financiare serioase) …

Buturuga mică răstoarnă carul mare.

 

Din păcate, doar după ce ai trecut prin experienţe mai dure, devii mai atent, mai precaut în ceea ce întreprinzi…

Foamea te scoate afară din casă.

Nevoia e mama născocirilor.

Nevoia învaţă pe om.

Până copilul nu plânge, mama piept nu-i dă.

 

Cei care au avut un eveniment nedorit, sunt primii care se asigură. Ceilalţi ce mai aşteaptă? Probabil să păţească şi ei ceva, ca să se trezească …

Când te muşcă şarpele, îţi este frică şi de râmă.

Cine s-a fript cu supă, suflă şi în iaurt.

Burta plină nu învaţă nimic.

Omul până nu dă cu capul de pragul de sus, nu vede pragul de jos.

Omul învaţă din greşeala lui doar atunci când se trezeşte.

Tot păţitu-i priceput.

 

Chair dacă te crezi invincibil (tu nu te poţi îmbolnăvi, avea un accident sau bani insuficienţi în anumite momente ale vieţii), s-ar putea să nu fie chiar aşa …

Fulgerele lovesc munţii cei mai înalţi.

Ţin’te tare şi mare, cât ai mălaiu-n căldare.

 

Chiar dacă unele lucruri nu le poţi influenţa, pentru altele te poţi pregăti corespunzător din timp. Iar mai ales pentru cele cu efecte negative, ţi-ai putea lua câteva măsuri de prevedere / precauţie …

Soarta omului este mereu în mâinile lui.

Norocu-i după cum şi-l face omul.

Norocul nu te părăseşte dacă nu îl alungi.

Paza bună trece primejdia rea.

Paza mică trece primejdia mare.

Frica păzeste bostănăria.

Strânge bani albi pentru zile negre.

Omul gospodar îşi face vara sanie şi iarna car.

 

Cum te pregăteşti pentru viitor, probabil acesta aşa va arăta. Te-ai pregătit corespunzător, nu vei fi luat prin surprindere. Nu te-ai pregătit, îţi va fi mult mai mai greu …

Cum semeni, aşa culegi.

Cum îţi aşterni, aşa dormi.

Ce faci cu mâna ta, e bun făcut.

Nu pleca câine surd la vânătoare.

Nu pleca la vânătoare fără puşcă.

Unde nu faci cocă, nu iese cozonac.

Răul ce şi-l face omul singur, nimeni altul n-ar putea să i-l facă.

 

Te asigur de toată consideraţia mea,

Dr. Alin T. Băiescu

Adaugă un comentariu

Nume (obligatoriu)

Website

Dr. Aby îţi recomandă şi Articolul:

Poşeta şi asigurările

x